Rezumatele prezintă informaţia dintr-un text-sursă într-o formă condensată, prescurtată. Acestea pot fi clasificate în două categorii:
Rezumate informative – rapoarte obiective cu privire la conținutul textului sursă.
Rezumate descriptive – rapoarte obiective despre textul sursă.
Ambele tehnici de rezumare pot fi aplicate textelor expozitive (științifice, tehnice, sau alte tipuri de lucrări non-ficțiune), sau textelor narative, care sunt, de obicei dar nu obligatoriu, texte literare.
De reţinut că principala cerință pentru orice tip de rezumat este că trebuie să conțină o prezentare concisă și clară a principalelor idei care constituie înțelesul lucrării scrise (sau alt tip de resursă), eliminând în același timp detaliile care nu sunt absolut necesare pentru înțelegerea generală a resursei originale.
Rezumate INFORMATIVE
Rezumatul informativ transmite cu acurateţe informațiile conținute într-un text sau în alt tip de resursă. Un rezumat informativ trebuie să fie cât mai obiectiv, adică sa evite cu stricteţe includerea în rezumat a unor opinii personale ale celui care face rezumatul.
Acest tip de rezumat este recomandat pentru lucrări științifice, non-ficțiune, sau atunci când este necesar să se prezinte rapoarte obiective asupra unor conținuturi factuale.
Principalele tipuri de rezumate informative sunt: schița, abstractul și sinopticul
Schița prezintă planul sau „scheletul” unui material scris.
Schița arată ordinea și relația dintre părțile materialului scris.
Schița unui capitol de carte care tratează chiar subiectul „rezumării”.
Primul exemplu de mai jos, încadrat în primul chenar, este o „schiță foarte succintă acapitolului „Cum se face un rezumat?”. În acest caz, titlurile secţiunilor capitolului (colorate în magenta) și explicațiile (în galben), arată implicit temele principale ale capitolului vizat
Exemplul următor (din al doilea chenar) reprezintă o schiță mai detaliată al aceluiaşi capitol.
HOW DO I SUMMARISE?
Descoperire (Conceptul de rezumat și acţiunea de a rezuma)
Învățare (Cum să rezumaţi? – Metode și instrumente)
Practică (Scrieți rezumate pentru niște subiecte cunoscute)
Evaluarea învăţării (Cât de bine ați învățat?)
Resurse adiţionale (cărți, articole, video-clipuri și site-uri web care vă învață să faceți un rezumat/să rezumaţi)
CUM SE FACE UN REZUMAT?
Descoperire (Ce sunt rezumatele şi rezumarea?)
Rezumatul – Conceptul (Ce este?)
Tipuri de texte (Ce sunt?)
Tipuri de rezumate (Ce sunt?)
Rezumarea – procesul (În ce constă?)
Rezumarea – metodele (Care sunt?)
Exemple de rezumate
Învăţare (Cum se face un rezumat? – Metode şi instrumente)
Rezumarea unui text (Cum se face?)
Citirea textului
Explorarea ideilor principale
Explorarea textului
Reviziurea notițelor
Scrierea rezumatului
Scrierea unei ciorne
Revizuirea
Parafrazări și citări
Exemple practice (Cum se folosesc metodele și instrumente?)
Sumarizarea textelor de ficțiune (Cum?)
Modurile de scriere a textelor de ficțiune și non-ficțiune
Subiectul și structura dramatică
Naratorul și personajele într-o scriere literară
Indicatorii de timp și spațiu într-o scriere literară
Practică (Scrieți rezumate pentru niște subiecte cunoscute)
Scrieți rezumate pentru prezentări și examene
Evaluarea învăţării (Cât de bine ați învățat?)
Resure adiţionale (Video-clipuri si tutoriale despre rezumare)
Abstractul prezintă ideea principală a unui text lung, sau a unui articol. Abstractul este destinat sa ajute cititorii să decidă dacă doresc sau nu să citească întregul text.
Abstractul unui raport ştiinţific
Abstractul prezentat mai jos face parte dintr-un raport științific despre problemele, realizările și deficiențele din domeniul rezumării automate – crearea de rezumate prin intermediul unor programe de calculator numite „sisteme de recapitulare”. Autorul – Karen Spark Jones enumeră pe scurt dezvoltarile principale din domeniu într-un raport de 40 de pagini.
Rezumare automată: Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu
Karen Sparck Jones
Computer Laboratory, University of Cambridge -UK
Acest raport a apărut în revista Information Processing and Management, Special Issue on Automatic Summarizing, 2007.
Abstract: Această lucrare este o trecere în revistă a cercetării în domeniul rezumării automate de text. Această activitate s-a dezvoltat, stimulată de progresul tehnologic și de evoluția programării. Raportul utilizează mai multe cadre de referinţă pentru a structura prezentarea, pentru rezumarea propriu-zisă, pentru factorii care afectează rezumarea, pentru sistemele de rezumare, cât și pentru evaluarea acestora.
Raportul analizează strategiile de evaluare aplicate rezumării, problemele pe care le ridică, și principalele programe folosite. Ia în considerare factorii de intrare, scopul și factorii de ieșire investigați, și analizează clasele de strategii, extractive și non-extractive, întâlnite la sistemele de rezumare existente.
Se concluzionează că domeniul rezumării automate a făcut progrese valoroase, se înregistrează aplicaţii utile, o mai bună evaluare şi înţelegere a task-urilor specifice. Dar sistemele de rezumare sunt încă slab motivate în ceea ce privește factorii care le afectează, și evaluarea nevoilor trebuie să țină cont de scopul și contextul în care acestea sunt utilizate.
Rezumarea automată este un domeniu IT care a fost dezvoltat în ultimii 50 de ani.
Recent, mai multe astfel de programe sunt disponibile gratuit pe internet și pot fi folosite on-line. Cele mai multe dintre acestea sunt în limba engleză, iar rezumarea constă în selectarea celor mai importante propoziții din textul original.
Prin urmare, rezultatul nu este potrivit pentru sarcinile de rezumare folosite în mod obişnuit în şcoală și nici nu îndeplinește cerinţele unor teme școlare.
Rezumarea automată a unui text
Abstractul prezentat în exemplul anterior a fost introdus într-un program gratuit pentru rezumarea automată. După cum se poate observa, rezumatul furnizat de computer conţine doar fraze selectate din textul original.
Textul original în limba engleză
Abstract This paper reviews research on automatic summarising in the last decade.
This work has grown, stimulated by technology and by evaluation programs. The paper uses several frameworks to organise the review, for summarising itself, for the factors affecting summarising, for systems, and for evaluation.The review examines the evaluation strategies applied to summarising, the issues they raise, and the major programs. It considers the input, purpose and output factors investigated in recent automatic summarising research, and discusses the classes of strategy, extractive and non-extractive, that have been explored, illustrating the range of systems built.
The conclusions drawn are that automatic summarisation has made valuable progress, with useful applications, better evaluation, and more task understanding.
But summarising systems are still poorly motivated in relation to the factors affecting them, and evaluation needs taking much further to engage with the purpose summaries are intended to serve and the contexts in which they are used.
Rezumatul generat automat de computer
Abstract This paper reviews research on automatic summarising in the last decade.
This work has grown, stimulated by technology and by evaluation programs.
The conclusions drawn are that automatic summarisation has made valuable progress, with useful applications, better evaluation, and more task understanding.
But summarising systems are still poorly motivated in relation to the factors affecting them, and evaluation needs taking much further to engage with the purpose summaries are intended to serve and the contexts in which they are used.
Sinopticul este o scurtă trecere în revistă a unui articol, poveste, carte, film, sau alte lucrări. Sinopticul este o descriere concisă, cronologică a unui eveniment istoric, eveniment de știri, sau a altor fenomene din perspectiva derulării lor în timp.
Un sinoptic al celui de-al doilea război mondial
Al doilea război mondial a început în 1939, când Germania, condusă de Adolf Hitler, a invadat Polonia. Marea Britanie și Franța au reacţionat la ainvazie declarând război Germaniei.
În 1940, Germania a cucerit rapid Danemarca, Norvegia, Belgia, Țările de Jos, și Franța. Italia, aliată cu Germania, a invadat Grecia și Africa de Nord în 1941.
În 1941 Germania a invadat Uniunea Sovietică. În ciuda avansării iniţiale rapide a germanilor pe teritoriul rusesc, imensitatea ţării, iernile sale cumplite și rezistenţa poporului au fost factori pe care armata germană nu i-a putut depăși.
După ce a pierdut bătăliile de la Stalingrad și Kursk, în 1943, germanii au fost împinşi încet în afara teritoriului sovietic.
În timpul anilor 1944 și 1945, rușii şi-au continuat marșul în toată Europa de Est, invadând țările din această regiune și în final chiar Germania.
În iunie 1944 forțele britanice și americane au lansat operaţiunea „Ziua Z”, invazia din Normandia, debarcând în Franța ocupată de germani. După câteva luni, armata germană a fost forțată să se retragă din Franța și Parisul a fost eliberat. Până la începutul anului 1945, forțele aliate (britanicii, americanii și sovieticii) au înconjurat Germania, pe la est și vest. Sovieticii au fost primii care au ajuns la Berlin, și Germania a capitulat în mai 1945, la scurt timp după sinuciderea lui Adolf Hitler.
În Pacific, războiul a început în 1941, când Japonia a atacat baza Marinei SUA de la Pearl Harbor, Hawaii. Până în acel moment, Japonia fusese în război cu China timp de mai mulți ani, și a cucerise provincia chineză Manciuria.
Japonia a continuat războiul printr-o campanie masivă de expansiune în întreaga Chină și în regiunea Asia-Pacific. După o luptă de mai mulți ani împotriva Japoniei, la începutul anului 1945, forțele aliate s-au apropiat de insulele japoneze.
În august 1945 Statele Unite ale Americii a lansat două bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki. În urma dezastrului imens, Japonia a capitulat fără condiții și al doilea război mondial s-a încheiat în vara anului 1945.
Rezumate DESCRIPTIVE
Rezumatele descriptive se referă la textul (materialul) original, mai degrabă decât la conţinutul acestuia. Un rezumat descriptiv prezintă într-un mod obiectiv, structura textului sursă și temele principale.
Rezumatele descriptive joacă adesea rolul de comentarii pentru opere de ficțiune sau literare: cărți, filme, clipuri video, articole, eseuri etc. În acest caz, rezumatul descriptiv poate include referiri la sensul și semnificațiatetului sursă.
Un rezumat descriptiv al pamfletului „O propunere modesta„, de Jonathan Swift. Rezumatul are 142 de cuvinte și enunţul referitor la sensul acestei opere literare este marcat cu albastru.
Rezumat descriptiv al eseului „O propunere modestă” (146 cuvinte)
„O propunere modestă pentru evitarea situaţiilor în care copiii din familiile sărace din Irlanda devin o povară pentru părinţi sau pentru ţară şi despre cum aceştia pot fi folositori Comunităţii” este un eseu satiric din secolul XVIII, scris de Jonathan Swift. Eseul, numit pe scurt „O propunere modestă„, este unul dintre cele mai acide și ironice pamflete din literatura engleză.
Vorbitorul, numit „propunător”, este un necunoscut, care, în mod „inocent” și „modest” sugerează combaterea sărăciei în Irlanda secolului al XVIII-lea prin „creșterea copiilor săraci irlandezi ca hrană pentru cetățenii bogați”. Eseul imită stilul științific, fiind organizat ca o scriere clasică c susţine o idee sau un principiu.
„O propunere modestă” este o satiră care arată indignarea lui Swift faţă de cruzimea și stupiditatea societății contemporane lui. Într-un sens mai larg, pamfletul combate tendința omului modern către „canibalismul social: sacrificarea vieţii unor oameni în numele binelui societății”.
Un rezumat de tip „informare pentru conducere” este un text utilizat în mediul profesional, cu scopul de a prezenta o situaţie de lucru, a recomanda anumite acțiuni, sau propuneri şi proiecte de afaceri unei persoane cu funcţie de conducere (un şef!), care, cel mai probabil, nu are timp să citească documentele original.
Un angajat poate fi solicitat să prezinte un rezumat de 10 minute al unui material de 100 de pagini despre o propunere tehnică (sau de afaceri).
Pentru a realiza această misiune, angajatul trebuie să aibă abilități de sinteză şi să ştie cum se elaborează un rezumat al informaţiilor dintr-un document.
