Nu uitaţi să respiraţi corect când vorbiţi în public.
Înainte de a începe efectiv să vrobiti, inspiraţi adânc.
Trebuie să simţiţi ca aveţi suficient aer în plămâni.
Expiraţi în timp ce rostiţi primele cuvinte şi faceţi o scurtă pauză între fraze ca să vă reumpleţi plămânii cu aer.
Nu vorbiţi prea repede pentru ca riscaţi să rămâneţi fără aer, şi asta înseamnă o proastă oxigenare a creierului care te face să te simţi uşor ameţit şi să pierzi şirul a ceea ce spuneai. Ce spuneam? Ah da, să respir adânc ca să-mi limpezesc mintea şi s-o iau de la capăt.
Nu vă fie teamă să faceţi pauze mai mari decât în mod obişnuit…. Asta vă permite să respiraţi adânc… Vă ajută să vă relaxaţi şi să reduceţi tensiunea… Vă da timp să vă gândiţi la ce veţi spune în continuare… Să vă alegeţi cuvintele… Şi adaugă calitate dramatică discursului… Iar publicul ar putea chiar să creadă… ca reflectaţi adânc la ceea ce spuneţi…
Dar uneori … vorbiţi prea … rar … cu pauze …lungi … în locuri … nepotrivite ….
OK, vorbiţi rar, dar tot rămâneţi fără aer! În acest caz inspiraţi pe nas când terminaţi o frază şi expiraţi încet când vorbiţi.
Faceţi un pic de practică citind câteva texte cu voce tare şi de fiecare dată când simţiţi ca rămâneţi fără aer, luaţi o pauză mai lungă şi respiraţi de vreo două ori mai adânc, aşa cum fac înotătorii înainte de a plonja.
Şi veţi vedea ca totul vă merge mult mai lin.
