Sunt situații când trebuie să rețineți o serie de informații care nu au neapărat o logică (de exemplu, o melodie, o listă cu orașe, elementele chimice din tabloul lui Mendeleev). În astfel de situații, sunt utile o serie de metode pe care le enumerăm în continuare:
Repetiția
Cercetările din domeniul pedagogiei au demonstrat că organizarea repetării în ședințe dese cu o durată redusă este mai eficientă decât repetarea de multe ori într-o singură ședință. Unul din dezavantajele majore ale memorării este faptul că materialul este uitat repede. Pentru preveni uitarea este nevoie să se repete într-o perioadă îndelungată la intervalele mai mari de timp.
Acronimele
Se alcătuiește un acronim din primele litere ale cuvintelor din lista de memorat. De exemplu, capitale ale Europei: Stockholm, Bruxelles, Roma, Viena, București, Dublin -SBRVBD.
Vizualizarea
Pentru a memora o informație, acesta se asociază cu o imagine. De exemplu, pentru a memora data de naștere a unui prieten vizualizați o petrecere la acesta acasă și o pancardă pe care scrie „La mulți ani! – 10 august 1990”. Imaginile vizualizate pot fi haioase sau bizare, acest lucru ajutând la memorare.
Itinerariul
Se asociază informația de memorat cu un traseu pe care îl parcurgeți frecvent sau un loc familiar (cum ar fi, camera). De exemplu, pentru regula divizibilității cu 5 (un număr este divizibil cu 5 dacă ultima sa cifră este 0 sau 5) vă gândiți că aveți 5 tricouri și 0 skate-board. Un alt exemplu, pentru a memora părțile componente ale unei plante (rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe, semințe) creați un itinerar: când plec spre școală trec pe lângă un parc unde este un copac cu rădăcini mari la suprafață și cu o tulpină groasă, apoi trec pe lângă un gard viu cu multe frunze. După ce trec de parc, trebuie să traversez strada pe lângă un scoar cu flori. Apoi trec pe lângă o brutărie care are specialități de tartă cu fructe și pâine cu semințe.
Carduri cu informații (engl. Flashcard)
Ajută la repetarea materialului învățat. Sunt bucăți mici de hârtie care conțin formule, definiții, relații între concepte, etc. Sunt create sub formă de perechi de întrebări și răspunsuri. Cardurile vă ajută să vă dați seama ce ați uitat și ce trebuie să repetați.
Repetarea ne ajută să trecem ce am învățat din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată. Se spune că învățăm greu și uităm repede. Chiar dacă învățăm ceva care ne place, pentru a putea reține pentru o perioadă mai mare de timp, trebuie să repetăm. Apoi se pune întrebarea: de câte ori să repetăm? Răspunsul ar fi: de câte ori este nevoie. Dacă repetăm prea repede, atunci pierdem mult timp. Dacă repetăm prea rar, riscăm să uităm ce am învățat. În plus, unele subiecte pot rămâne în memorie mai mult decât altele învățate în același timp. Perioada de timp poate fi determinată de momentul în care începem să uităm. Dar de unde știm când începem să uităm?
Pentru a preveni uitarea ar trebui să se repete de 5 ori la diferite intervale. Se ia o cutie cu 5 compartimente. Se pun cardurile de memorie în primul compartiment. Cardurile din primul compartiment se repetă în fiecare zi. La fiecare repetare, cardurile memorate se pun în următorul compartiment. Al doilea compartiment se repetă la 3 zile. Astfel, fiecare compartiment are un interval diferit la care se face repetarea. Cardurile care sunt memorate la o etapă de repetare, la următoarea etapă vor fi repetate la un interval mai mare. Dacă la o repetare un card nu este reamintit corect sau complet, atunci acesta se mută pe un compartiment inferior, unde va fi repetat mai des.
Un exemplu de intervale de repetiție ar fi: la 1 zi, 3 zile, 10 zile, 30 zile, 90 zile.
Aceste intervale pot fi modificate. Astfel a doua repetiție poate fi făcută la 5 zile în loc de 3 zile sau ultima repetiței să aibă loc la 40 zile în loc de 90 zile. Stabilirea optimă a intervalelor de repetiție va fi făcută prin încercări și experiențe și depinde de fiecare persoană în parte.
Sunt câteva aplicații software (capitolul 2.5) utile în organizarea repetării.
Explicați
Cuiva noile cunoștințe învățate (sau dacă nu aveți cui, atunci scrieți) și astfel veți reține mai bine. Pe lângă memorare, această strategie vă ajută să înțelegeți mai bine materialul de studiu. Astfel, când întâlniți subiecte care vă este dificil să le explicați, înseamnă că nu le-ați memorat și trebuie să reveniți asupra lor.
